Presa
Dr. Menci critica dietele vedetelor: O sa muriti daca nu incetati!
Le admiram prin reviste si de multe ori le folosim drept model de viata. Consideram ca daca Monica Columbeanu, Gina Pistol sau Catalin Crisan au adoptat un anumit stil de viata si reusesc sa arate atât de bine, atunci acesta este ideal si pentru noi. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare si autorul cartii “Si noi ce mai mâncam… ca sa slabim?” a luat la puricat câteva dintre dietele vedetelor, sfatuindu-ne sa nu le calcam pe urme pentru ca ne putem îmbolnavi.
Monica Columbeanu are o silueta trasa ca prin inel fara prea multe sacrificii alimentare, singurele artificii de înfrumusetare la care apeleaza fiind masajele, împachetarile cu efect anticelulitic sau tratamentele sofisticate si costisitoare la salon. Cât despre diete, Monica nu considera ca trebuie sa urmeze vreuna, pentru ca este tânara si are arderile bune. Modelul nu se da în laturi de la shaorma, pizza sau snitele cu cartofi prajiti, iar exemplul sau de dieta pentru o zi ar fi urmatorul: la micul dejun manânca un bol cu lapte si cereale, o fiola de ginseng si 50 ml de aloe vera; la prânz, supa de legume si dovlecei pane; la cina, miso soup, un preparat traditional japonez care are efect anticancerigen daca este consumat de 2-3 ori pe saptamâna, creveti, salata, desert, iar pe toata durata zilei consuma multa ciocolata.
Dr. Menci: Este tânara si considera ca obiceiurile alimentare pe care le are acum nu-i afecteaza silueta si pe de o parte are dreptate, însa peste câtiva ani va lua contact cu urmarile alegerilor sale de acum. Când ai 23 de ani, crezi ca toata lumea este a ta, crezi ca daca îti permiti sa slabesti artificial, la salon, esti si sanatos, însa shaorma, pizza sau preparatele pane obosesc ficatul si cresc foarte mult colesterolul, responsabil cu problemele circulatorii si care la batrânete îti poate oferi un “minunat” infarct.
Ciocolata contine feniletilamina, care are efect halucinogen si îti poate crea stari de euforie si dependenta, în special în cazul persoanelor deprimate, capabile sa induca atractia, uneori bulimica, spre acest produs. Îi recomand sa faca sport, de preferat în aer liber, sa se hidrateze foarte bine cu apa, nu cu alte bauturi dulci sau carbogazoase si chiar sa faca o cura de detoxifiere macar o data pe an. Asta presupune sa scoata din alimentatie prajelile, mezelurile, mâncarurile sofisticate si sa prefere salatele din legume, pestele, iaurtul, iar în loc de cicolata sa aleaga diverse fructe. Pofta de dulce ar putea indica o carenta de crom si de magneziu.
Catalin Crisan a slabit 15 kilograme într-o luna, alegând o dieta bazata pe foarte multa carne, în special mezeluri si organe, dar si oua si brânzeturi fermentate. În regimul sau alimentar, timp de doua saptamâni a facut o cura intensa cu proteine, iar patru zile a consumat exclusiv carne.
Dr. Menci: Si-a facut analizele dupa ce a terminat dieta? Unii oameni sunt inconstienti si nu înteleg ca nu trebuie sa slabeasca cu pretul sanatatii lor. Si-a supus organismul unui efort îngrozitor, iar atât de multa carne si mezeluri nu avem voie sa consumam într-o viata întreaga, daramite într-o luna. A slabit, însa a avut mai apoi parte de periculosul fenomen YO-YO, al variatiei greutatii, adica a slabit 15 kg, dar s-a îngrasat 20. Aceste fluctuatii ponderale sunt foarte nocive pentru ca distrug masa musculara, negrasa – tocmai aceea care arde eficient grasimea. În scurt timp ajungem sa mâncam la fel sau mai putin, dar, paradoxal, sa ne îngrasam tot mai mult. Prevenirea obezitatii este cel mai bun tratament si nu dietele-minune adoptate cu naivitate si care pun viata în pericol.
Daniela Crudu manânca orice, oricând, oricum si sustine ca se simte excelent, fara a avea vreodata probleme cu silueta. Kilogramele nu se depun pe formele sale, iar de celulita nu poate fi vorba. Tânara manânca într-o zi si ciorbe grase si varza calita cu ciolan afumat, iar mai apoi stinge totul cu o punga cu seminte si multe dulciuri si, desigur, multe pahare cu bauturi carbogazoase. Daniela considera ca noptile pierdute în club, ratia tot mai scazuta de somn si cantitatile uriase de cafea sunt rasfaturile tineretii, fara a avea impact major asupra sanatatii sale.
Dr. Menci: Unii dintre tineri sunt de-a dreptul inconstienti. Niciodata erorile si placerile alimentare nu se platesc pe loc, ci în decursul anilor. Un regim de viata din care sunt excluse fructele si legumele, sursa reala de vitamine si minerale, nu poate decât sa erodeze organismul, iar peste câtiva ani sa te îmbolnaveasca grav. Organismul nu are un izvor nesecat de energie, iar daca nu faci nimic sa îl ajuti, poate ceda atunci când nu te astepti. Consumul excesiv de grasimi, alimente prajite, lactate grase, mai ales în perioada de început a vietii, are efecte devastatoare mai târziu, grabind aparitia bolilor cardiovasculare, degradarea timpurie a facultatilor mentale si îmbatrânirea accelerata. Ar trebui sa ne culcam înainte de ora 24.00 si sa dormim 7-8 ore. Acesta este “somnul de frumusete” pentru ca în aceasta perioada se secreta hormonul tineretii.
Delia a slabit 5 kilograme într-o saptamâna pentru ca a mâncat numai fructe si legume pasate, iar Gina Pistol are zile în care manânca numai o singura salata de legume atunci când vrea sa slabeasca rapid. Nicoleta Luciu a mâncat, timp de o luna, numai supa de legume si compot de mere, iar Cristina Spatar a abuzat pe timpul sarcinii de toate alimentele interzise pentru ca mai apoi sa se înfometeze.
Dr. Menci: Atunci când vrei sa urmezi o dieta-fulger trebuie sa fii, în primul rând, sanatos tun. Pentru mentinerea unei siluete frumoase, trebuie sa opteze pentru un stil de viata sanatos, activ, cu o dieta echilibrata, diversificata, usor hipocalorica, combaterea sedentarismului si o gândire pozitiva. Înainte de toate, trebuie detoxifiat organismul si întarit sistemul imunitar, însa acest tip de dieta-fulger nu este indicat decât în situatii speciale si doar de 2-3 ori pe an. Nu poti sa te îndopi cu fast-food, mezeluri, produse de patiserie si de cofetarie, junk-food, energizante, bauturi alcoolice 360 de zile pe an, iar în restul de 5 zile sa te înfometezi.
Monica Anghel a reusit sa slabeasca 20 de kilograme în 5 luni, fara sport, ci datorita unui regim disociat. Trei zile a mâncat numai carne: mezeluri, organe, tocaturi, carnuri de tot felul fierte sau fripte; trei zile, numai legume si fructe, iar trei zile, exclusiv lactate. În tot acest timp si-a permis luxul de a mânca bomboane cu zaharina.
Dr. Menci: Nu recomand un regim disociat. Organismul trece printr-o trauma îngrozitoare daca este privat de unele alimente cu care este obisnuit în zeci de ani si daca este fortat ca atâtea zile sa accepte un singur tip de mâncare. Dietele astea fulger sunt amagitoare pentru ca kilogramele pierdute de pe o zi pe alta se întorc întreit. Aceste regimuri restrictive sunt deosebit de periculoase. Fara zahar nu înseamna fara zaharuri, iar edulcorantii de sinteza – zaharina – pot îngrasa la fel de mult ca si zaharul. Trebuie evitata monotonia alimentara diversificând dieta cu alimente sanatoase, inclusiv fructe si legume crude. Nu exista alimentul ideal, complet, care sa poata înlocui dieta reprezentata de ansamblul echilibrat si diversificat al alimentelor din toate categoriile. Chiar si asa, sportul este esential si trebuie renuntat la sedentarism.
Sursa: http://divadecarton.blogspot.com/2010/05/dr-menci-critica-dietele-vedetelor-o-sa.html
Ce ne prescrie dr. “Menci” sa mancam?
“SI NOI CE MAI MANCAM – Noua ordine alimentara” este ce mai noua carte a prof. dr. Mencinicopschi despre alimente si industria alimentara, dar si o carte educativa despre cum sa mancam si sa gatim sanatos. Revolutie in nutritie, adevarul despre falsificarea alimentelor si solutii practice de alimentatie, in afara consacratelor legume, fructe si a catorva tipuri de carne, dar si de ce E-uri trebuie sa ne ferim si de care nu, totul in interviul acordat de medic pentru Feminis.ro
1. De ce ati simtit nevoia unei noi lucrari despre nutritie? Ce va nemultumea la cele deja existente sau ce credeti ca lipsea din ele?
Aceasta carte este un ghid corect al insusirii unor deprinderi sanatoase de alegere a alimentatiei. Este o pledoarie pentru consumul de alimente sanatoase, deoarece trebuie sa constientizam ca suntem ceea ce mancam.
2. Ce aduce nou cartea dvs. fata de alte lucrari de nutritie? Punctati cateva directii pentru care cartea dvs. este o „revolutie in nutritie”!
Dorinta mea de crea o adevarata “revolutie in nutritie”, caci aceasta carte spune adevaruri nespuse pana acum, doresc sa schimb modul de hranire al romanilor. Cateva directii prin care as incerca sa daram niste mituri sunt acelea ca nu conteaza daca suntem bogati sau saraci, putem manca la fel de bine sau de prost sau sa invatam despre “Falsificarea alimentelor” – unde veti afla lucruri pe care nimeni nu a mai avut curajul sa vorbeasca despre ele: falsificarea produselor din carne, lactate, a oualor, a mierii de albine, a grasimilor si a uleiurilor, a cerealelor, a painii, a sucurilor de fructe, a bauturilor alcoolice, a cafelei, a ciocolatei si a ceaiului sau adevaruri despre mancarurile traditionale si ecologice, despre ce mancaruri gatite sunt bune si care indigeste, mezeluri, pate si alte alimente procesate.
3. Ce parere aveti despre ultimul scandal in care Romania este implicata ca ar fi stropit culturile de legume cu o substanta extrem de periculoasa, adica initium? Tara noastra este prima din lume care a acceptat sa foloseasca un nou fungicid care contine initium, despre care medicii spun ca este cancerigen, iar legumele si fructele deja s-au mancat! Cat de mult ne pot afecta organismul aceste produse?
Initiumul este „un poluant, care are efecte adverse in momentul in care ajunge in organism prin intermediul alimentelor. Aceste studii, despre care se tot vorbeste ca au fost facute in strainatate, sunt un fas! De pilda, cand prajim cartofi se nasc anumite substante toxice. Nu stim ce se petrece cand initiumul din alimente intra in contact cu aceste substante, pentru ca s-au efectuat teste doar pe sobolani”. 1 mg de INITIUM care este introdus in organism are nevoie de un an pentru a fi eliminate.
Romania este prima tara din intreaga lume care a autorizat produsul sau Initium. Compania sustine ca “produsul fungicid va ajuta viticultorii sa treaca mai repede la o productie de inalta calitate”. Daca inalta calitate inseamna otravirea populatiei, atunci afirmatia este adevarata.
Numele provizoriu al produsului INITIUM este ametoctradin. Acesta este un fungicid din clasa Pyrimidylamine/Triazolopyrimidine extraordinar de puternic, a carui structura chimica o puteti consulta. Produsul este toxic pentru organismul uman, este carcinogen, reproductiv si dezvolta toxicitate, neurotoxicitate, si toxicitate acuta.
Faptul ca nu s-au facut publice date concrete cu privire la efectele acestei substante asupra organismului uman, asa cum ar fi fost normal sa existe in orice raport de cercetare si evaluare, este foarte ingrijorator. Dar in felul acesta nimeni nu poate fi facut responsabil de efectele grave care ar putea sa apara mai tarziu la oameni in urma consumarii alimentelor care au fost injectate cu INITIUM.
Sursa: http://www.feminis.ro/dieta-si-sport/dieta/slaba-si-sanatoasa-ce-ne-prescrie-dr-menci-sa-mancam-7476
SI NOI CE MAI MANCAM – Noua ordine alimentara
Bolile civilizatiei moderne precum obezitatea, diabetul, parkinson, alzheimer si cancerul, sunt toate date de catre alimentatia nepotrivita. Acesta este motivul pentru care medicina moderna este o medicina preventiva. Prin preventie, respectiv printr-o alimentatie sanatoasa se evita 70% dintre boli si 80% dintre cazurile de cancer. Studiile demonstreaza faptul ca alimentatia sanatoasa reduce cu 80% morbiditatea.
Cartea este adresata fiecaruia dintre noi, indemnandu-ne sa revenim la mesele pregatite in casa, la consumul de fructe si legume de sezon si la achizitionarea de produse provenite din gospodaria proprie.
Cartea cuprinde noua capitole si o concluzie:
1. “Cum mananca romanii”, in care aflam despre calitatea produselor pe care le consumam, adevaruri despre mancarurile traditionale si ecologice, despre ce mancaruri gatite sunt bune si care indigeste, mezeluri, pate si alte alimente procesate. In acest capitol doctor Menci ne invata care sunt alimentele de baza si cum sa gatim sanatos.
2. “Digestia” – un capitol despre asocierile de alimente (cele nesanatose si cele sanatoase).
3. “Conveniente sociale vs. stil de viata sanatos” – in care aflam ca nu conteaza daca suntem bogati sau saraci, putem manca la fel de bine sau de prost.
4. “Totul despre detoxifierea organismului” – in acest capitol doctor Menci ne invata de ce si cum sa ne detoxifiem, ne explica importanta colonului asupra sanatatii celorlalte organe etc.
5. “Crononutritia si bioritmul” – crononutritia studiaza si recomanda consumul in functie de perioada de timp, zi, luna, an. Aflam ca alimentele pot fi impartite in diurne si nocturne, de aceea trebuie sa fim atenti de momentul in care le consumam, caci la anumite ore ele pot deveni indigeste.
6. “Alimentele functionale si suplimente nutritive” – prebiotice, probiotice, sinbiotice. Stiti care sunt diferentele, de ce avem nevoie de ele si ce alimente le contin?
7. “Cum se citeste si cum se interpreteaza eticheta alimentelor” – Doctor Menci ne prezinta lista aditivilor alimentari, precum si recomandari in ceea ce priveste consumul acestora.
8. “Falsificarea alimentelor” – aici veti afla lucruri pe care nimeni nu a mai avut curajul sa vorbeasca despre ele: falsificarea produselor din carne, lactate, a oualor, a mierii de albine, a grasimilor si a uleiurilor, a cerealelor, a painii, a sucurilor de fructe, a bauturilor alcoolice, a cafelei, a ciocolatei si a ceaiului etc.
Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi: „Dac? produc?torii de alimente ?tiu c? nu sunt controla?i, fac ce vor“
Dupa ce a publicat recent o carte ca un fir al Ariadnei în labirintul produselor alimentare nesanatoase, directorul Institutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti (ICA) ne-a explicat cum se fura la E-uri, ce sunt alimentele culturale si neuromarketingul, dar si-a bagat putin nasul si unde ne fierbe oala cu ciorba.
Prietenii îi spun „drMenci”. E omul care scoate E-urile din tine si da cu ele în marii producatori de alimente. Oficial e directorul ICA. În realitate, e un soi de detectiv pasionat care urmareste micul si berea pâna la locul crimei nutritionale. Iar ca toate aceste adevaruri sa nu ramâna vorbe în vânt s-a apucat sa scrie „Si noi ce mai mâncam?”. Ce-a iesit, gasiti în librarii…
taguri
* Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi
* fast-food
* taxa
Parafrazând titlul cartii, si dr Menci ce mai manânca?
Alimente biologice si mai putin alimente culturale.
Reusiti?
Cam în 90% din cazuri, da… Dar vreau sa fac o paranteza pentru a explica diferenta dintre alimentul biologic si cel cultural. Cel biologic este cel care poate fi luat direct din natura si consumat ca atare (fructele, legumele). Alimentul cultural este cel asupra caruia intervine cultura omului, nu biologicul.
Ce aduce nou cartea dvs.?
Este în primul rând o abordare holistica a alimentatiei. Se porneste de la ideea ca alimentele sunt influentate de modificarile mediului. Trebuie sa întelegem faptul ca alimentele sunt parte din mediul nostru înconjurator.
Daca acesta este poluat, si alimentele noastre vor fi poluate. Daca agricultura este superchimizata, si alimentul va fi la fel. Un capitol important pe care l-am dezvoltat este cel al crononutritiei. Adica modul în care bioritmurile noastre fiziologice (circadiene sau sezoniere) ne influenteaza comportamentul alimentar.
Ce este cu „Noua ordine alimentara” de care pomeniti în carte?
Este timpul sa constientizam din ce în ce mai mult relatia dintre aliment si sanatate. De asemenea, sa nu uitam ca parintii poarta responsabilitatea pentru obiceiurile alimentare ale copiilor. Pâna pe la vârsta de 10-14 ani, imaturitatea sistemului nervos al copiilor îi împiedica sa-si formeze comportamente de consum alimentar sanatoase.
Daca vor fi lasati sa priveasca mult timp la televizor reclamele la diverse produse, nu vor avea decât de suferit mai târziu. Neuromarketingul este acea publicitate agresiva cu elemente de manipulare care tulbura mecanismele normale de formare a obiceiurilor corecte.
Mai putem sa mâncam „slow” într-o era din ce în ce mai „fast”?
Putem face acest lucru. Analizând fiecare dintre noi dezavantajele unuia si avantajele celuilalt stil de viata putem scapa din capcana, desi pare incredibil acest lucru. La fel cum este si titlul cartii „Si noi ce mai mâncam?” – pentru ca unul zice „nu mânca aia!”, altul zice, „nu mânca aialalta!” – eu arat ca înca mai avem ce mânca!
Si cam ce ar trebui sa mâncam?
Am o noua abordare a piramidei alimentare. La baza este activitatea fizica – mers pe jos, urcat pe scari etc. Dupa aceea este zona hidratarii cu apa. Nu cum zic astia de la CNA, „doi litri de lichide pe zi”. Lichide sunt si tuica sau vinul si nu cred ca cineva poate recomanda doi litri pe zi de tuica! Recomand minimum cinci portii (jumatate de kilogram pe zi) de legume si fructe proaspete, pe cât posibil ecologice.
De ce „da” pentru iahnia de fasole si „nu” pentru fasole batuta?
Fasolea bob este o leguminoasa foarte valoroasa, cu o proteina foarte buna, de calitate, dar si cu fibre vegetale foarte multe, deci cu efect cardio (efect benefic asupra aparatului cardio – vascular – n.r.).
Nu îngrasa pentru ca biodisponibilitatea caloriilor este foarte mica (se absorb mai greu din tubul digestiv – n.r.), deoarece amidonul din compozitia bobului de fasole este într-o forma rezistenta. În momentul în care faci praf bobul – la propriu – si îl transformi în fasole batuta îi creste atât de mult indexul glicemic (cresterea glicemiei în interval de o ora – n.r.), încât îsi pierde acele proprietati benefice.
Cu perisoarele din ciorba ce-ati avut?
Perisoarele sunt facute din carne tocata, indigesta. De ce indigesta? Având o suprafata de contact foarte mare cu aerul înconjurator, grasimile din compozitia chiftelelor de carne se peroxideaza, devin grasimi „rele”.
Carnea este de asemenea asociata în compozitie cu orez, adica amidon, iar asocierea dintre carnea de origine animala cu amidonoasele (cereale, pâine, cartofi, cartofi prajiti) nu este deloc sanatoasa. Uneori, perisoarele sunt legate cu ou – o alta asociere nesanatoasa. De aceea mesele trebuie sa fie frugale, iar la o masa trebuie sa consumam maximum un aliment concentrat (orice nu este leguma sau fruct).
Cuplam brânza cu rosia…
Nu! Explic în tabele cum se asociaza corect ouale, pastele fainoase, carnea, dulciurile…
…cu slana?
Este un capitol special despre cum manânca românii. Si un capitol aparte despre porc.
Cât de mult se „ciupeste” la E-uri în România?
Va dau un exemplu recunoscut de producatorii din România – nu de mine – din cele aproximativ 220.000 de produse din carne, 20-30% reprezinta aditivi alimentari. Trageti singuri concluzia!
Un produs al unei mari firme, sa zicem de iaurt, vândut în România are aceeasi compozitie precum cel vândut în strainatate?
În general, nu.
Deci la „ei” sunt mai sanatoase…
Sau mai bolnave… Depinde… Abordarile sunt simpliste si reductioniste. E o mare greseala sa definim alimentul dupa denumirea generica. Când spunem pâine, vorbim de fapt despre zeci de mii de sortimente – fara sa exagerez – de alimente diferite. Si atunci cum putem sti care pâine este buna?
Trebuie sa citim eticheta, sa vedem ingredientele, sa ne informam asupra tehnologiei de producere. La pâine, de exemplu, exista tehnologie de producere monofaziala sau polifaziala care imprima cu totul alte caracteristici nutritionale alimentului numit pâine.
Ne putem încrede în ceea ce scrie pe etichete?
Depinde de eficienta si de credibilitatea sistemelor de control. Pentru ca, daca producatorul stie ca în Tara Româneasca nu sunt laboratoare sau posibilitati de control, face ce vrea. E ca si cum ai face o lege care limiteaza viteza rutiera, dar nu ai radare.
Si pe noi cine ne apara de invazia E-urilor?
Noi însine. Nu mai scapa cine poate, scapa cine stie, cine este informat. De aceea am si scris cartea, pentru ca în cunostinta de cauza, sa ne asumam ceea ce mâncam sau ceea ce nu mâncam. Noi nu constientizam ca suntem si ceea ce nu mâncam.
Taxa pe fast-food?
Eu sustin ca mai întâi trebuie sa facem educatie copiilor nostri, noi însine sa fim exemple pentru ei, scoala, mass-media. Mai bine reglementam – si aici iar ma vor înjura foarte multi – regimul publicitatii care se face la alimente. Sunt tari care se gândesc sa interzica publicitatea la alimente pentru copii, mai ales cea televizata.
Cel mai bun, cel mai rau aliment?
Pot sa va spun ca nu exista niciun aliment-minune. Alimentul-minune este dieta – spectrul nostru alimentar. Cât mai multa diversitate, din cât mai multe specii, evident totul cât mai natural, toate incluse într-un stil de viata activ. Aceasta este abordarea globala, holistica, cheia prevenirii bolilor.
Mini CV
- S-a nascut la 1 mai 1949.
- A absolvit Facultatea de Biologie-Biochimie din Bucuresti, în 1972. Are multiple specializari în siguranta alimentara, proiectarea alimentelor, nutritie umana, dietoterapie.
- Din 1990 este director stiintific si director general al Institutului de Cercetari Alimentare Bucuresti.
Dieta – „fulger“. Cum s? scapi de kilograme în doar 4 zile
Acest regim alimentar este indicat doar persoanelor sanatoase
Apropierea unui eveniment special da batai de cap fiecaruia, mai ales daca ai luat ceva kilograme în plus. Unde mai pui ca si frica de a nu mai intra în rochie sau costum este destul de mare. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, medic nutritionist si autorul cartii “Si noi ce mai mâncam … Ca sa slabim?”, ofera solutia mult cautata, propunând o “dieta”-fulger, care tine nici mai mult nici mai putin de patru zile.
“Astfel de actiuni nu sunt regimuri de slabire si nu sunt indicate decât în situatii speciale”, spune medicul nutritionist. Prof. dr. Mencinicopschi subliniaza faptul ca acest regim este rezervat doar persoanelor sanatoase, iar cele care sufera de diferite boli trebuie sa ceara sfatul si acordul medicului.
publicitate
Astfel, în prima zi, specialistul în nutritie recomanda la micul dejun un suc de grapefrut, iar persoanelor care iau medicamente li se recomanda un nectar obtinut din 3-4 mere. La prânz este indicat sa mâncam o salata mare, preparata din castraveti, rosii, ardei rosu, galben, telina, morcovi, ridichi, broccoli si frunze de patrunjel din abundenta. “Dupa masa se bea un pahar de suc obtinut din doua portocale, un mar, doi morcovi si o tija de telina”, recomanda nutritionistul Mencinicopschi. La cina se prepara o salata din sfecla rosie, usturoi, untisor, salata, andive, menta si se asezoneaza cu vinegreta.
În ziua a doua, 150 de mililitri de iaurt natural reprezinta micul dejun, iar apoi masa se completeaza cu un pahar de 300 de mililitri de apa plata cu zeama de la o jumatate de lamâie. “Se mai ia o gustare în cursul diminetii, care poate fi formata din doi-trei morcovi, o radacina de sfecla rosie, o jumatate de petiol de telina, o jumatate de lamâie verde omogenizate la blender si eventual diluate cu apa, cinci-sase mieji de nuca proaspat scosi din coaja si o cescuta de stafide”, adauga prof. dr. Mencinicopschi. La prânz este indicata o salata din seminte crude de dovleac, de floarea-soarelui, morcov ras, ardei rosu si galben, rosii, ridichi si rondele din telina. Masa de seara va fi preparata din legume la gratar, rosii, ardei, fenicul, dovlecei, ciuperci, ceapa, vinete, cartofi dulci.
În ziua a treia, la micul dejun se recomanda o salata de fructe: pere, mere, struguri, ananas si mango. La prânz se va prepara o supa de legume din rosii, ceapa, usturoi, castraveti, andive, frunze de patrunjel, morcovi si piper. Dupa masa se bea un ceai verde neîndulcit, iar în cursul dupa-amiezii se mai recomanda un fruct proaspat de sezon. La cina se prepara o salata clasica din legume.
“În aceste trei zile, aportul caloric a fost redus. Astfel ca din a patra zi se recomada revenirea la dieta normala, care trebuie sa fie diversificata si echilibrata”, spune prof. dr. Mencinicopschi. În urmatoarele zile se recomanda evitarea mâncarurilor grele, procesate industrial, printre care se numara carnea rosie, brânzeturile fermentate, fast-food si junk-food. Regimul nu trebuie aplicat mai mult de 6-7 ori pe an, iar medicul precizeaza ca aceasta dieta nu trebuie practicata mai frecvent de doua ori în orice interval de trei luni. În plus, se recomanda consumul a cel putin doi litri de apa pe zi, pentru a accelera rezultatele.
Sursa: http://www.gandul.info/magazin/dieta-fulger-cum-sa-scapi-de-kilograme-in-doar-4-zile-6132289
Nu conteaz? dac? suntem boga?i sau s?raci, putem mânca la fel de bine sau de prost” – interviu cu Gheorghe Mencinicopschi
Prof. Univ. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, alias Doctor Menci, este directorul Institutului de Cercetari Alimentare si o personalitate deosebit de activa în domeniul alimentatiei. A devenit o voce autorizata cu privire la consumul alimentelor nesanatoase care atentioneaza asupra faptului ca a mânca este un act responsabil pentru noi si mai ales pentru copiii nostri, care ar trebui învatat si predat la scoala.
Boncafe: Ne puteti spune care este secretul unei diete sanatoase?
Doctor Menci: Secretul unei diete corecte este echilibrul. Este bine sa nu ne stresam. Ca orice extremism, controlul obsesiv al regimului alimentar este periculos pentru sanatate. Nu sunt adeptul unui regim alimentar strict si restrictiv. Nu trebuie sa stam sa numaram caloriile, nu trebuie sa ne refuzam anumite placeri gastronomice, din când în când. Altfel spus, avem voie sa mergem si la fast-food, avem voie sa mâncam si o felie de tort. Dar sa nu ne facem din asta un obicei, sa nu mergem zilnic la fast-food, iar felia de tort sa se transforme într-o bucata serioasa.
Boncafe: Sunt mai bune produsele autohtone decât cele din import?
D.M.: În primul rând, trebuie sa consumam „româneste” pentru ca, în general, înseamna sa consumi mai sanatos. Firmele mici din agricultura nu au posibilitati financiare de a folosi tot felul de produse chimice pentru a creste productivitatea. Îngrasamintele chimice si ierbicidele nu sunt folosite nici pe departe în aceeasi masura ca în Occident. Calitatea produselor autohtone este superioara celor din exterior, iar cererea este de asemenea mai mare. Marele dezavantaj este aspectul fructelor noastre, nu sunt atât de frumoase ca si cele importate pentru ca plantatiile noastre sunt deja batrâne. Cantitatile în care se produc fructele în tara sunt mai scazute decât cele din strainatate, iar pretul este mai mare.
Boncafe: Ce se ascunde în spatele aditivilor alimentari?
D.M.: Atentie la etichete! Producatorii din industria alimentara camufleaza mai nou E-urile sub denumirile lor chimice, pentru a nu trezi suspiciunile cumparatorilor. În ultimele luni, de când consumatorii au început sa constientizeze problema aditivilor alimentari si sa fie mai atenti atunci când cumpara un produs, E-urile au început sa dispara de pe etichetele alimentare. Producatorii înlocuiesc acum E-urile cu denumirea chimica a respectivei substante continute în produs.
Mai exact, pe eticheta unui produs care pâna acum avea scris, spre exemplu, E 102, acum poate sa apara mentionat numai tartrazina (colorant). În acest fel, consumatorul este indus în eroare. Producatorii mentioneaza pe eticheta alimentara denumirea chimica a respectivului aditiv, bazându-se pe inabilitatea consumatorului de a face corelatia între codul E-ului si denumirea substantei.
Boncafe: Ce boli determina aditivii alimentari?
D.M.: Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce în organismul uman un bombardament asupra organelor interne, care provoaca distrugerea sistemului imunitar, precum si o serie de tumori maligne si benigne.
Incidenta alarmanta a unor forme de cancer este strâns legata de avalansa
produselor alimentare bogate în E-uri nocive, consumate frecvent de români. De
asemenea, E-urile periculoase sunt “vinovate” de raspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor.
Boncafe: Sunteti de parere ca ar trebui sa consumam numai alimente ecologice?
D.M.: Nu orice mâncare ecologica e si buna pentru sanatate. Daca e certificata ecologic nu înseamna ca e sanatoasa. Alimentul ecologic e sanatos când echivalentul lui obtinut prin agricultura convetionala e sanatos.
În prezent, supermarketurile abunda de asa-zise produse traditionale, care practic sunt falsuri grosolane, pacalind si încalcând drepturile consumatorilor. Spre exemplu, putem gasi “cozonac traditional”, “produse din carne traditional”, „feluri de mâncare pregatita traditional”, “piureuri instant si supe instant traditionale”, “muraturi traditional”“ s.a.m.d., care la simpla citire a etichetelor ne dezvaluie minciuna, deoarece contin o serie întreaga de aditivi alimentari de sinteza, E-uri, grasimi artificiale, edulcoranti de sinteza, arome artificiale, iar tehnologiile de productie si retetele nu au nimic în comun cu cele specifice adevaratelor alimente traditionale.
Acest fenomen prolifereaza si pe seama consumatorului neavizat, naiv, care crede ca orice produs traditional este automat si sanatos.
Boncafe: Din dorinta de a scapa de kilogramele în plus, multi iau de bune sfaturile unor persoane neavizate. Ce parere aveti despre dietele dupa grupa sangvina, disociate si altele atât de în voga în Occident?
D.M.: Sfatul meu este sa mâncam din toate, dar câte putin, si sa uitam de aceste diete “minune”. Si carbohidrati, si grasimi, si proteine. Putem slabi asociind corect alimentele si mai ales mestecându-le bine. Semnalul de satietate de la creier începe sa vina abia dupa vreo 60 de miscari masticatorii. Cu cât mestecam mai mult timp un aliment, si nu îl înfulecam, cu atât si senzatia de satietate creste, cantitatea de alimente ingerate este mai mica, iar digestia este usurata. Trebuie sa stim sa alegem acele grasimi sanatoase din peste, uleiul de masline, care mentin sanatatea inimii si stimuleaza imunitatea. Un regim fara carbohidrati (pâine, cereale integrale) provoaca scaderea nivelului de energie pâna când organismul începe sa îsi extraga energia din masa musculara.
Boncafe: Ce parere aveti despre lista propusa de Ministerul Sanatatii Publice care contine, pe lânga produsele interzise, cum ar fi chipsurile sau bauturile racoritoare, si o anexa cu recomandari privind alimentatia copilului, care ar trebui respectate în unitatile de învatamânt unde copiilor li se asigura cel putin o masa pe zi?
D.M.: Efectul produselor fast-food asupra copiilor este si mai puternic deoarece un copil învatat cu alimente dulci sau grase va fi cu greu dezobisnuit de obiceiul de a consuma aceste produse în favoarea fructelor si a legumelor. Mare parte dintre acesti copii ajung obezi la maturitate.
În cazul persoanelor care consuma regulat produse de tip fast food, efectele negative asupra sanatatii nu au încetat sa apara: colesterol crescut, indice glicemic mare, îngrosarea vaselor de sânge, obezitate etc.
În acest fel, Ministerul Sanatatii încearca sa obtina reducerea consumului de junk food dar si strângerea unor fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii spitalicesti, iar eu nu pot face altceva decât sa sprijin aceasta initiativa.
Boncafe: Se stie ca sucurile sunt preferate de copii. Ne puteti spune daca cele naturale de pe piata sunt recomandate pentru copii?
D.M.: Un suc natural, fara conservanti, începe sa fermenteze în numai câteva ore de la preparare. Astfel, ca sa reziste, toate sucurile de pe piata sunt tratate termic si pasteurizate. În momentul în care sucurile au suferit un tratament termic au fost inactivate enzimele, sarurile minerale, fibrele si cea mai mare parte din vitamine. Astfel, avem un produs mort, dar rafinat. Majoritatea sucurilor contin coloranti chimici de sinteza, adica E-uri (de exemplu, tartrazine – E 102, Allura Red – E 129). La copii, aceste E-uri pot provoca sindromul ADHD, adica hiperactivitate si deficienta de concentrare. Reactiile sunt în functie de fiecare aditiv în parte. De exemplu, tartrazina creste riscul de cancer de tiroida. Edulcorantii de tipul aspartamului, acesulsamului, ciclamatilor de sodiu, sucralozei sunt alte E-uri de care ar trebui sa ne ferim. Acestea, desi nu contin calorii, produc îngrasare, probleme nervoase, chiar si cancer.
Boncafe: Calciul se asimileaza mai bine din brânzeturi decât din lapte? Exista sortimete interzise pentru copii?
D.M.: Brânzeturile sunt una dintre cele mai bune surse de calciu, fiind recomandate în special copiilor si adolescentilor pentru întarirea sistemului osos. Brânzeturile sunt indicate inclusiv vârstnicilor, pentru prevenirea osteoporozei, deoarece calciul se asimileaza mai bine din brânzeturi decât din lapte. În 100 g brânza proaspata de vaca se gasesc 90 mg calciu, în aceeasi cantitate de brânza de capra – 100 mg, în telemea – 300 mg, în svaiter – 1.150 mg. Persoanele care au intoleranta la lactoza pot mânca brânzeturi, deoarece, fiind fermentate, acestea nu mai contin lactoza.
Brânza topita ar trebui interzisa copiilor! Aceasta e obtinuta prin topirea celorlalte brânzeturi. În procesare sunt utilizate saruri de topire – polifosfati si citrati – care favorizeaza eliminarea calciului din sistemul osos. De aceea, brânza topita e interzisa copiilor, femeilor predispuse la osteoporoza si batrânilor.
Boncafe: Dar iaurturile cu arome si fructe sunt bune pentru copii?
D.M.: Un iaurt cu fructe nu înseamna întotdeauna alegerea cea mai buna daca dorim sa consumam un produs din lapte. Din cauza zaharului si a aditivilor alimentari pe care îi contine, acesta poate face mai mult rau decât bine organismului nostru.
Toata lumea stie ca lactatele sunt sanatoase si ar trebui sa faca parte din alimentatia noastra zilnica. Cu toate acestea însa, nu toate alimentele din aceasta categorie au un efect benefic asupra organismului nostru. Iaurturile cu fructe, de exemplu, contin o serie de aditivi alimentari care nu ne fac bine. În compozitia iaurturilor cu fructe se gasesc diverse tipuri de amidon modificat, E 1410, E 1414, E 1420, E 1404.
Nici acidifiantul citratul de sodiu (E 331) nu ar trebui sa se regaseasca printre ingredientele iaurturilor de fructe, mai ales daca ne gândim ca aceste produse sunt frecvent consumate de copii. E 331 modifica echilibrul acido-bazic si duce la aparitia de simptome, ca spasmele musculare si tulburarile cardiace. De asemenea, împiedica fixarea calciului pe oase.
Boncafe: Se poate mânca sanatos cu bani putini?
D.M.: Da, atâta timp cât avem un nivel minim de cunostinte nutritionale. De multe ori, o masa sofisticata nu înseamna ca e si sanatoasa, iar una modesta nu înseamna neaparat ca nu este hranitoare. Mai bine zis: nu conteaza daca suntem bogati sau saraci, putem mânca la fel de bine sau de prost. Sofisticaria gastronomica nu are nimic de-a face cu gastronomia nutritionala! Majoritatea mâncarurilor scumpe sunt proaste, dezechilibrate nutritional. Exista o speranta – gatitul dupa preceptele gastronomiei nutritionale, care împleteste placerea de a mânca cu necesitatea de a ne hrani. Daca un om care nu are posibilitatea de a da bani prea multi pe mâncare, dar are o oarecare cultura nutritionala si un bun simt care-i spune, uneori, ca a mânca mult si prost, alimente ieftine, nu este tocmai o solutie pentru el, ca daca se îmbolnaveste nu va avea bani pentru a se trata. În acest caz, constrâns si de situatia financiara va cumpara ingredientele pentru mâncare, de regula, din piata si îsi va pregati acasa mâncarea. Va „posti“ constient sau de nevoie, consumând mâncaruri simple, fara carne, bazate pe legume, leguminoase (în special fasole boabe).
Cei care pot sa-si creasca animale si au un mic lot de cultivat îsi vor asigura o parte din necesarul de hrana în „regie proprie“. Multi dintre acestia nu folosesc îngrasaminte chimice si pesticide si nu hranesc animalele cu furaje concentrate. În unele zone de la tara se pastreaza obiceiuri sanatoase de hranire, oamenii tinând post miercurea si vinerea, consuma rar carne rosie, în special la sarbatori si înca mai fac miscare, lucrând la câmp, acasa sau la padure.
Interviu cu Prof. Univ. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: ,,Suntem sclavii papilelor noastre gustative”
Mami.ro a stat de vorba cu directorul Institutului de Cercetari Alimentare Prof. Univ. Dr. Gheorghe Mencinicopschi pentru a afla ce inseamna un regim alimentar sanatos pentru copii.
In luna ianuarie, Prof. Univ. Dr. Mencinicopschi a lansat o noua carte ,,Si noi ce mai mancam?”, in care evidentiaza o problema ce poate avea consecinte negative asupra sanatatii micutilor: falsificarea de alimente. Alimentele falsificate sunt produse a caror compozitie originala a fost modificata prin adaugarea de aditivi (E-uri). Cartea ne da si cateva sugestii legate ceea ce ar trebui sa fie consumat spre beneficiul organismului
Reporter: Ati lansat o noua carte in care afirmati ca ,,mai intai, mancam alimentul cu ochii”. Cum poate o mama sa faca pentru copilul ei mancarea sanatoasa, de acasa, la fel de atractiva ca cea de la, spre exemplu, fast-food-uri?
Gheorghe Mencinicopschi: Tot ce e frumos si gustos nu inseamna ca e si sanatos. Noi consumam alimentul mai intai cu ochii. Mancandu-l, constatam ca e savuros si il catalogam ca fiind bun, fara ca simturile noastre sa ne spuna daca are sau nu valoare nutritional.
Cele mai “rele” alimente sunt cele care au grasimi si zaharuri in exces, acestea fiind surse de “calorii goale”. Alimentele de genul junk food, chipsuri, pufuleti, biscuiti, mezeluri, produse de patiserie contin foarte multe calorii, putine proteine si saruri minerale. Lipsa nutrientilor duce la ingrasare, iar complicatiile obezitatii duc la diabet si boli cardiovasculare.
Pe langa faptul ca nu ne dau substante nutritive, le “fura” si pe putinele pe care le avem in corp, consumand rezervele de vitamina B, magneziu sau crom. O alimentatie nediversificata poate duce si la carente vitaminice, lipsa vitaminei B1 fiind cea mai des intalnita. De aceea, multe persoane sunt agitate, le lasa memoria, iar aceste simptome pot fi confundate cu o boala psihica si sunt tratate gresit. La copii, lipsa de calciu in organism ii afecteaza cresterea si poate duce la rahitism.
Incercati sa aranjati mancarea in farfurie in forme diverse care sa bucure ochiul copilului, el fiind atras de culori si forme, lasati-l sa atinga mancarea. Folositi vesela si tacamuri cu desene, personaje sau forme viu colorate si atractive pe care le gasiti in comert.
Prof. Univ. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: ,,Copiii au nevoie de proteine care sa-i tina vioi, sa le dea energie si sa-i ajute sa creasca” (I)
Mami.ro a discutat cu Prof. Univ. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.
Prof. Univ. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, a vorbit despre problemele digestive cu care se confrunta copiii, despre cat de afectati pot fi cei mici de alergii si care ar fi cele mai bune tratamente in aceste directii.
Reporter: Cum poate afecta igiena orala starea de sanatate a aparatului digestiv?
Gheorghe Mencinicopschi: Datorita schimbarii dintilor, copiii fac mai usor si mai frecvent infectii ale gurii. Smaltul dintilor este mai subtire si caria dentara apare mai frecvent la copii. Complicatiile cariei dentare, abcesele dentare sau granoloamele, reprezinta focare de infectii, care pot declansa imbolnavirea rinichilor si a inimii.
Stomacul copiilor are o capacitate mai redusa decat la adult, sucurile digestive sunt mai sarace in enzime si acid clorhidric, iar musculatura tubului digestiv este incomplet dezvoltata. De aceea, copiii fac mai usor gastrite, colite, toxiinfectii alimentare si parazitoare a caror poarta de intrare este tubul digestiv.
R: Care ar fi ,,leacurile babesti” la care o mama poate apela atunci cand, de exemplu, copilul a suferit o indigestie?
G. M.: Indigestia apare cand copilul mancanca prea mult sau prea repede sau atunci cand mananca ceva diferit si nepotrivit fata de alimentatia cu care sunt obisnuiti.
Un binecunoscut remediu impotriva indigestiei este bicarbonatul de sodiu, care neutralizeaza acizii gastrici. Intr-un pahar cu apa, adaugati o lingurita cu varf de bicarbonat de sodiu si beti acest amestec. In prima zi de boala adoptati un regim bazat pe lichide. Sistemul digestiv se va reface dupa consumarea supelor de zarzavat strecurate, a sucurilor de legume sau de fructe, a ceaiurilor de menta sau musetel.
R: Una dintre cele mai intalnite probleme de ordin digestiv la copii este intoleranta la lactoza. Ce determina o astfel de problema si cum poate fi ea tratata?
G.M.: Intoleranta la lactoza este relativ usor de tratat. Nu sunt cunoscute metode prin care sa se creasca cantitatea de lactoza pe care o produce organismul, dar simptomele pot fi controlate prin dieta. Copiii nascuti cu intoleranta la lactoza trebuie feriti de alimentele ce contin lactoza. Majoritatea copiilor mai mari nu sunt nevoiti sa evite lactoza complet, dar exista variatii individuale la cantitatea de lactoza tolerata.
Pentru aceia care reactioneaza la cantitati mici de lactoza sau care au probleme in ceea ce priveste controlul dietei, aditivii de lactoza sunt disponibili in farmacii fara prescriptie medicala. Una din forme este un lichid ce se bea impreuna cu laptele. Cateva picaturi sunt adaugate la 250 ml de lapte si dupa 24 de ore, continutul de lactoza este redus cu 70%.
Sursa: http://www.mami.ro/sanatate/sanatatea-copilului/prof-univ-dr-gheorghe-mencinicopschi-copiii-au-nevoie-de-proteine-care-sa-i-tina-vioi-sa-le-dea-energie-si-sa-i-ajute-sa-creasca-i.html
