Doctor Menci

Dietele drastice care permit mai puţin de 1.000 de kilocalorii zilnic oferă rezultate doar pe perioade scurte de timp, susţin nutriţioniştii. Potrivit acestora, persoanele care apelează la un astfel de regim de slăbit riscă să se îngraşe peste greutatea pe care au avut-o anterior începerii dietei.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, oferă pentru gândul câteva ponturi despre cum poţi slăbi mâncând pe săturate.

“Nimeni nu a explicat clar faptul că, atunci când ţii o dietă, nu numai cantitatea caloriilor este importantă. Calitatea biologică a caloriilor este hotărâtoare pentru persoanele care doresc să scape de kilogramele în plus sau să îşi menţină greutatea”, spune medicul nutriţionist.
Potrivit expertului, o calorie dintr-un aliment nu este echivalentă cu o calorie dintr-un alt aliment din punct de vedere al efectului metabolic. Astfel, unele alimente accelerează arderea grăsimilor, în timp ce altele încetinesc metabolismul, îngreunând astfel procesul de slăbire.

Dimineaţa – momentul în care pot fi satisfăcute poftele

Atunci când doriţi să scăpaţi de excesul de kilograme, nutriţionistul Mencinicopschi recomandă porţii mici de mâncare la intervale scurte de timp.
“În primul rând trebuie să vă fixaţi un program de mese, care se vor lua la ore fixe. Zilnic trebuie să mâncaţi de cinci-şase ori. Astfel, veţi reuşi să
vă controlaţi mai bine senzaţia de foame”, menţionează specialistul în nutriţie.  În acelaşi timp, micul dejun trebuie să fie consistent şi trebuie luat în fiecare dimineaţă. “Metabolismul funcţionează diferit în cursul zilei, iar alimentele mâncate la micul dejun au efectul cel mai scăzut de îngrăşare. Dimineaţa este singura perioadă a zilei în care vă puteţi satisface câteva pofte”, indică prof. dr. Mencinicopschi.
Potrivit specialistului, alimentele mâncate seara sau noaptea duc la supraponderalitate sau la obezitate. Astfel, cina trebuie să aibă cel mai mic conţinut caloric, deoarece în acest moment al zilei arderile sunt încetinite, iar pancreasul şi ficatul nu trebuie încărcate cu grăsimi.

Caloriile de slabă calitate îngreunează procesul de slăbire

Medicul spune că, atunci când urmaţi o dietă, trebuie să alegeţi alimentele care au calorii negative, respectiv legumele, anumite fructe, peştele, carnea de pui sau de curcan şi anumite lactate. “Zahărul alb, glucoza, fructoza, siropurile de glucoză-fructoză, grăsimile rafinate şi artificiale, alcoolul, alimentele industriale care combină făinurile albe cu grăsimi rafinate de origine animală sau de origine vegetală, băuturile carbogazoase, conservele de legume şi carne şi produsele de tip fast-food conţin calorii de slabă calitate care încetinesc metabolismul şi îngreunează procesul de slăbire”, menţionează nutriţionistul.
Grăsimile nu trebuie eliminate din alimentaţie. Medicul spune că ponderea zilnică necesară este de 20 la sută. “Evitaţi însă consumul de grăsimi artificiale care se ascund de regulă în margarină, excesul de grăsimi animale saturate, grăsimi râncede şi pe cele din prăjeli”, indică nutriţionistul. Potrivit specialistului, peştele gras oceanic, datorită conţinutului bogat în acizi graşi Omega 3 şi 6, uleiul de măsline, in şi cânepă sunt surse de grăsimi benefice pentru organism.

Sursa: Gandul

Diabetul zaharat, hipoglicemia, intoleranţa la glucoză şi sindromul metabolic sunt câteva dintre afecţiunele provocate de o dietă bogată în produse cu o încărcătură glicemică ridicată

Indicele glicemic al alimentelor joacă un rol esenţial mai ales atunci când dorim să scăpăm de kilogramele în plus. Medicii nutriţionişti spun că persoanele care vor să slăbească trebuie să ţină cont de încărcătura glicemică a produselor.

În plus, specialiştii precizează că alimentele cu un indice glicemic crescut ne pun şi sănătatea în pericol.

Diabetul zaharat de tip 1, diabetul zaharat de tip 2, hipoglicemia, intoleranţa la glucoză, epuizarea insulinei din organism şi sindromul metabolic sunt câteva dintre afecţiunele provocate de alimentele cu un indice glicemic ridicat. “Indicele glicemic reprezintă baza fiziologică a ierarhizării alimentelor în funcţie de efectul lor asupra glicemiei. Indexul glicemic indică acţiunea alimentului asupra pancreasului. Astfel, cu cât un indice glicemic este mai mare, cu atât acel aliment va forţa pancreasul să producă o cantitate mai mare de insulină, iar sănătatea este periclitată”, precizează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Potrivit nutriţioniştilor, alimentele cu index glicemic ridicat determină creşterea bruscă a glicemiei care, la rândul ei, produce tulburări ale nivelului de insulină, a poftei de mâncare şi a capacităţii organismului de a depozita grăsimile.

Un gram de glucideconţine 4 kilocalorii

Caisele uscate şi smochinele uscate trebuie mâncate cu moderaţie, deoarece aceste fructe au o încărcătură glicemică ridicată. Păstârnacul fiert, cartofii fierţi, orezul, pâinea albă, produsele de patiserie, dulciurile din glucoză, biscuiţii, stafidele, chips-urile din porumb, băuturile carbogazoase, berea şi pastele sunt alimente care trebuie mâncate cu moderaţie, deoarece dincolo de conţinutul glicemic ridicat au şi un conţinut caloric mare, indică specialiştii în nutriţie.

“Necesarul de glucide pentru un adult este de minimum 100 de grame pe zi, din care 20-30 de grame trebuie să fie fibre. Este recomandat să eliminăm glucidele rapide, precum zahărul, în favoarea carbohidraţilor complecşi, precum cei din legumele boabe, care se absorb lent, nu duc la creşteri bruşte de glicemie şi nu determină eliberarea de insulină”, precizează dr. Mihaela Bilic, medic nutriţionist. Specialistul menţionează că un gram de glucide conţine 4 kilocalorii.

Între 0 şi 35

Alimente cu indice glicemic scăzut:

►IG 35: caise uscate, portocale, prune, mere, piersici, ţelină, iaurt;

► IG 30: brânză proaspătă, morcovi, mandarine, clementine, lapte degresat, lapte de soia, pere, grepfruit, roşii, napi, marmeladă fără zahăr;

►IG 25: făină de soia, humus, cireşe, căpşuni, zmeură, seminţe de dovleac;

►IG 20: iaurt din soia, suc de lămâie fără zahăr, pudră de cacao;

► IG 15: spanac, tofu, dovlecei, ardei, măsline, salată verde, soia, varză, varză de Bruxelles, broccoli, conopidă, castravete, ceapă, ciuperci, ghimbir, nuci, migdale, arahide, germeni de grâu;

►IG 10: avocado;

► IG 5: crustacei (homar, langustă, crab), oţet, condimente (piper, pătrunjel, oregano, busuioc, scorţişoară, vanilie);

►IG 0: carne (de vită, de pui), ceai, cafea (fără zahăr), fructe de mare.

Între 40 şi 50

Alimente cu indice glicemic mediu:

►IG 50: kiwi, ananas, mango, orez integral, paste integrale, suc de mere (fără zahăr);

► IG 45: cereale integrale, nucă de cocos, pâine prăjită, banane verzi, struguri, mărar;

► IG 40: fulgi de ovăz, unt de arahide fără zahăr, prune uscate, suc de morcov.

Între 55 şi 110

Alimente cu indice glicemic ridicat:

► IG 110: bere;

► IG 100: glucoză;

► IG 95: cartofi prăjiţi, făină de orez;

► IG 90: făină albă;

► IG 85: popcorn;

► IG 70: zahăr, orez, băuturi carbogazoase, chipsuri, mămăligă;

► IG 65: făină semiintegrală, pâine de secară, pâine neagră, porumb, ananas în sirop;

► IG 60: banane, castane, făină integrală, pizza;

► IG 55: ketchup, piersici în sirop, sushi, papaya.

Sursa: Gandul

Profesorul român Gheorghe Mencinicopschi a fost rugat de Gândul să analizeze dieta lui Montignac. În opinia sa, această dietă ar fi trebuit să ţină cont şi de încărcătura glicemică a fiecărui aliment în parte, nu doar de indicele glicemic. Vezi mai jos principiile pe care Mencinicopschi insistă să le luaţi în considerare atunci când vreţi să începeţi un regim

Dieta Montignac este un regim alimentar care promite atingerea siluetei mult dorite în mai puţin de două luni. Cura este împărţită în două etape: pierderea în greutate şi menţinerea greutăţii dobândite.

Deşi la prima vedere regulile acestui regim de slăbire seamănă cu cele ale unei diete disociate, metoda Montignac se bazează pe asocierea corectă a alimentelor.

Iniţiatorul acesteia, Michel Montignac, a clasificat alimentele în funcţie de indicele lor glicemic (IG). Pentru a scăpa de surplusul de kilograme, la o masă trebuie să alegem alimente cu un indice glicemic cât mai scăzut şi să eliminăm produsele cu un indice glicemic mare.

Există mai multe clasificări ale indicilor glicemici. Montignac îi împarte în trei categorii:

● IG scăzut, mai mic sau egal cu 35;

● IG mediu, cuprins între 35 şi 50;

● IG ridicat, mai mare de 50.

Exemple de alimente cu indice glicemic ridicat:

● IG 110: bere;

● IG 100: glucoză;

● IG 95: cartofi prăjiţi, făină de orez;

● IG 90: făină albă;

● IG 85: popcorn;

● IG 70: zahăr, orez, băuturi carbogazoase, chipsuri, mămăligă;

● IG 65: făină semiintegrală, pâine de secară, pâine neagră, porumb, ananas în sirop;

● IG 60: banane, castane, făină integrală, pizza;

● IG 55: ketchup, piersici în sirop, sushi, papaya.

Exemple de alimente cu indice glicemic mediu:

● IG 50: kiwi, ananas, mango, orez integral, paste integrale, suc de mere (fără zahăr);

● IG 45: cereale integrale, nucă de cocos, pâine prăjită, banane verzi, struguri, mărar;

● IG 40: fulgi de ovăz, unt de arahide fără zahăr, prune uscate, suc de morcov.

Exemple de alimente cu indice glicemic scăzut:

● IG 35: caise uscate, portocale, prune, mere, piersici, ţelină, iaurt;

● IG 30: brânză proaspătă, morcovi, mandarine, clementine, lapte degresat, lapte de soia, pere, grepfrut, roşii, napi, marmeladă fără zahăr;

● IG 25: făină de soia, humus, cireşe, căpşuni, zmeură, seminţe de dovleac;

● IG 20: iaurt din soia, suc de lămâie fără zahăr, pudră de cacao;

● IG 15: spanac, tofu, dovlecei, ardei, măsline, salată verde, soia, varză, varză de Bruxelles, broccoli, conopidă, castravete, ceapă, ciuperci, ghimbir, nuci, migdale, arahide, germeni de grâu;

● IG 10: avocado;

● IG 5: crustacei (homar, langustă, crab), oţet, condimente (piper, pătrunjel, oregano, busuioc, scorţişoară, vanilie);

● IG 0: carne (de vită, de pui), ceai, cafea (fără zahăr), fructe de mare.

Sursa: http://www.gandul.info/magazin/dieta-mencinicopschi-despre-dieta-montignac-cum-sa-slabesti-rapid-si-sanatos-7977944

Unele alimente au nevoie pentru a fi digerate de o cantitate mai mare de energie decat cea pe care o pot ceda. Diferenta energetica necesara metabolizarii acestor alimente este preluata din rezervele lipidice continute in tesutul adipos al corpului.
In acest mod alimentele care contin „calorii negative” contribuie la slabirea fiziologica, naturala, fiind indicate supraponderalilor si obezilor.

Aceste obiceiuri alimentare nu necesită înfometare, sunt fireşti şi pot fi uşor urmate, în cadrul unei diete diversificate – echilibrate şi a unui stil de viaţă sănătos, activ.

Alimente care furnizeaza calorii negative

Fructe: Afine, cirese, visine, prune, mere, pere, caise, mure, coacaze, merisor, aronia, banane, clementine, guava, kiwi, agrise, smochine, kumquat, papaia, piersici, pepene, ananas, zmeura, capsuni, portocale.

Vor fi consumate intotdeauna singure, dimineata, seara si intre mesele principale.

Legume: Varza, broccoli, varza de Bruxelles, conopida, telina, fasole verde, cicoare, papadie, andive, sparanghel, vinete, sfecla rosie, morcovi, anghinare, praz, salata, ceapa, ridichi, spanac, dovleac placintar, rosii, napi, fenicul, rucola, usturoi, patrunjel frunze, mazare teci, alge, leustean frunze, salvie, rozmarin, oregano, fenugreek, ardei iute, ardei gras, piper, foi de dafin, capere, scortisoara, ciuperci salbatice sau de cultura. Vor fi consumate in stare cruda sau, dupa caz, preparate prin fierbere in abur, la gratar, gratinate, sotate.

Pot fi asociate intre ele si cu proteinele de origine animala: carne, oua, branza.

Nuci, alune, seminte: nuci, alune de padure, arahide, migdale, nuci macadamia, nuci braziliene, seminte de pin, fistic, nuci de cocos, alune caju, nuci pekan.

Peste – pastrav, somon, cod, calcan, macrou, merlucius, sardina. Preparat la gratar sau in folie pergament la cuptor. Pestele afumat nu este indicat, deoarece fumul contine substanţe cancerigene.

Vor fi consumate cu moderatie circa 50 g/zi (ex: 5-10 mieji de nuca extrasi din coaja imediat inainte de a-i consuma).

Proteine de origine animala: Carne slaba de pui, gaina, fazan, potarniche, bibilica, vita, vitel, bivol, porc, iepure, strut, curca. Carnea se va degresa suplimentar si nu va fi pregatita prin prajire. Poate fi condimentata natural si va fi consumata cu moderatie, de 1 – 2 ori pe saptamana.

Carnea nu va fi asociata cu amidonoase (mamaliga, orez, cartofi, paine), ci cu garnituri de legume grilate, sotate sau crude.

Obezitatea  este cea mai raspandita boala metabolica. Pe langa aspectele estetice, sau sociale, obezitatea reprezinta un pericol real prin bolile pe care le determina, afectand in final calitatea vietii si reducerea semnificativa a sperantei de viata.

Daca aveti probleme cu greutatea primul lucru de care trebuie sa deveniti constienti este faptul ca sunteti dependenti. Da, dependenti de alimentele care ne ingrasa si ne obliga la un stil de viata nesanatos. Printre cei mai importanti factori nealimentari in combaterea obezitatii este renuntarea la sedentarism si adoptarea unui stil de viata activ si a unei gandiri pozitive.

Important: aveti grija la somn! Durata si ritmicitatea somnului este determinanta in prevenirea supraponderalitatii si obezitatii.

Obezitatea afecteaza iremediabil sanatatea!

Cele mai importante boli asociate cu obezitatea sunt maladiile cardiovasculare, cerebrovasculare, hipertensiunea arteriala, dislipidemiile, diabetul, unele forme de cancer, bolile neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson).

Obezitatea morbida determina o crestere cu 70% a coronaropatiilor, dubland mortalitatea prin infarct miocardic. Studii recente au aratat ca pentru fiecare zece procente luate in greutate, prevalenta coronaropatiilor creste cu 20%. In schimb, o scadere in greutate, chiar modesta, imbunatateste riscul cardiovascular prin scaderea colesterolului rau si a trigliceridelor.

O crestere in greutate sporeste cu 20% mortalitatea

Diabetul este strans asociat cu obezitatea, astazi vorbindu-se tot mai mult despre “diabezitate”, considerata una din primele cinci cauze de deces. O scadere in greutate de circa 10 kg a unui diabetic va determina cresterea sperantei de viata a acestuia cu 35%.

Cancerele de vezica biliara, prostata, san, ovare apar la 40% din persoanele obeze

Obezitatea poate de asemenea cauza sau exacerba si urmatoarele patologii: osteoartrite, artrite reumatoide, insuficienta venoasa cronica, tromboze ale venelor profunde, guta, infertilitate, boli hepatice, pancreatite, complicatii ginecologice, apnee obstructiva de somn.

Nu in ultimul rand, obezitatea afecteaza grav CALITATEA VIETII, persoanele suferinde de aceasta boala fiind deseori stigmatizate si discriminate. Obezii au o perceptie negativa a propriei imagini, intretinuta de cei din jur.