Doctor Menci

Specialiştii în nutriţie avertizează că numărul copiilor obezi este în creştere. Potrivit unei cercetări realizate la Cluj, cu date venite de la medicii şcolari, 3,5 la sută dintre minori sunt obezi, susţine prof. dr. Nicolae Hâncu, preşedintele Fede­raţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice. Specialistul precizează că datele se referă numai la obezitate, dar numărul copiilor cu o greutate mai mare decât cea normală este mult mai ridicat.

“Din păcate, date concrete nu există, dar este suficient să ne uităm în jur şi vom constata că puştii din ziua de azi au câteva kilograme în plus”, completează pentru gândul prof. dr. Hâncu. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, pre­cizează că studiile care s-au făcut în ultimii ani arată că obezitatea infantilă este în creştere, ceea ce atrage patologii, respectiv boli cronice, care până acum erau caracteristice adulţilor.

În România, mediul familial nu este un exemplu bun pentru copii, susţine prof. dr. Mencinicopschi. Cei mici nu au discernământul de a alege ceea ce este sănătos, aşa că sunt la “discreţia” bunicilor, a părinţilor, a reprezentanţilor diverselor instituţii şcolare şi tind să devină dependenţi de alimente sărace în nutrienţi esenţiali.

Un alt pericol în ceea ce priveşte educaţia copiilor este faptul că mulţi dintre aceştia sunt sedentari, părinţii îi lasă să îşi petreacă mult timp în casă, la televizor sau la calculator, le cumpără tot felul de jucării pentru a-i ţine ocupaţi, uitând că activitatea fizică este esenţială pentru buna dezvoltare a oricărui copil. Părinţii, susţine specialistul, îşi obiş­nuiesc copiii să consume tot felul de sucuri din comerţ, bogate în zaharuri şi alte substanţe nocive pentru organism în loc să bea apă. “Copiii nu sunt învăţaţi să aibă mese regulate, iar pe cei care refuză să mănânce părinţii îi stimulează cu tot felul de dulciuri rafinate în loc să le ofere fructele atât de importante pentru organism. Nu în ultimul rând, trebuie evitată apariţia stilului de viaţă fast-food”, susţine prof. dr. Mencinicopschi.

Sursa: www.gandulinfo.ro

Prin denumirea de “zaharuri”, desemnate in mentiunile nutritionale de pe etichetele alimentelor, se intelege o intreaga familie de glucide-carbohidrati simpli, care se regasesc in mod natural in fructe, legume, cereale, produse lactate sau sunt adaugate in alimente ca indulcitori.

Efectul zaharurilor asupra organismului este urmatorul: au o actiune puternica asupra pancreasului endocrin, fortandu-l sa produca o cantitate mare de insulina intr-un timp scurt. Aceasta actiune a zaharurilor simple poate fi exprimata prin indicele glicemic care, cu cat este mai mare, cu atat va avea efect mai puternic si, in final, mai nociv asupra pancreasului, epuizandu-l, determinand aparitia rezistentei la insulina si in final a diabetului de tip 2.

Astazi sunt utilizate in prepararea casnica sau industriala a alimentelor multe sortimente de zahar precum: glucoza (dextroza), siropul de porumb (corn syrup), fructoza cristalizata, maltodextrinele, concentratul de suc, poliolii sau zaharurile- alcool, indulcitorii artificiali intensi.

La ora actuala, cel mai sanatos este sa folosim indulcitori precum:

Sucanatul – aici ma refer strict la sucul de trestie integral deshidratat- se gaseste la magazinele bio. Poate fi folosit la prepararea dulciurilor deoarece suporta temperaturi inalte. In plus, este bogat in nutrienti.

Mierea – atentie! Aceasta devine toxica daca este folosita la temperaturi mai mari de 40 de grade. Nu puneti miere in cafea sau ceai daca sunt fierbinti, asteptati sa se raceasca putin. De asemenea, ca masura de precautie pentru evitarea botulismului, mierea de albine nu va fi data copiilor mai mici de un an.

Steviozida – un indulcitor excelent, natural, care de asemenea se gaseste in magazinele bio. As vrea sa atrag atentia asupra diferentei dintre zaharul vanilat si zaharul vanilinat.

Zaharul vanilat este zaharul aromatizat cu aroma naturala de vanilie, pe cand zaharul vanilinat este aromatizat cu o aroma artificiala de vanilie (metil-vanilina) obtinuta din reziduurile celulozice de la fabricarea hartiei sau dintr-un reziduu petrolier (guaiacol).

Concluziile le trageti singuri!

Ceapa tratează răceala, kiwi, cireşele şi broccoli protejează inima, fasolea combate obezitatea, morcovii şi spanacul menţin vederea sănătoasă. Toate ţin cancerul la distanţă.

Kiwi este fructul-minune care scade colesterolul „rău”, previne blocarea vaselor de sânge și alungă stresul.

Kiwi şi broccoli ţin bolile de inimă la distanţă, cireşele previn guta, fasolea combate cancerul de colon şi aduce buna-dis poziţie. Ceapa tratează răceala, morcovii protejează ochii şi spanacul ţine creierul în priză. Specialistul în nutriţie Gheorghe Mencinicopschi vorbeşte despre proprietăţile terapeutice ale alimentelor.

Kiwi şi cireşele, recomandate cardiacilor

Fructul are de două ori mai multă vitamina C decât portocalele, mai multe fibre decât mă rul şi “bate” bananele la potasiu. Fitonutrienţii din kiwi protejează împotriva bolilor de inimă, cancerului şi infecţiilor res piratorii. Kiwi “subţiază” sân gele în mod natural şi previne blocarea vaselor, exact ca aspirina, dar fără efecte adverse.

“Studiile au arătat că fructele reduc stresul, stimulând regenerarea celulelor”, subliniază specialistul în alimentaţie Gheorghe Mencinicopschi. Nutriţioniştii recomandă, zilnic, unul-două fructe cât mai coapte.

Cireşe

Studiile au demonstrat că acidul elagic şi quercetina, două substanţe din cireşe, inhibă evoluţia tumorilor şi chiar distrug celule canceroase. Antocianina, o altă “substanţă-minune”, reduce inflamaţia şi scade riscul de gută, boli de inimă şi chiar cancer de colon, spun cercetătorii. Chiar şi congelate, îşi păstrează toţi nutrienţii.

Fasolea previne cancerul la sân şi diabetul

Fasolea scade colesterolul “rău”, reglează glicemia şi ajută digestia. “Fasolea conţine toţi nutrienţii din carne, cereale integrale şi fructe, adică proteine, fibre, antioxidanţi. Conţine magneziu, potasiu, vitaminele B1, B2 şi K, care menţin sănătatea inimii”, adaugă specialistul.

Femeile care consumă cel puţin două porţii de fasole pe săptămână au un risc cu 24% mai mic de a face cancer la sân, spun cercetătorii de la “Harvard School of Public Health”.

Alte studii au arătat că fasolea reduce riscul de diabet, hipertensiune şi cancer de colon. Conţine triptofan, care taie pofta de mâncare, reglează somnul şi aduce bunadispoziţie.

Ceapa conţine enzime care luptă împotriva cancerului de prostată, esofagian şi stomacal. “Ceapa conţine sulfiţi, care scad colesterolul, şi peptide, care cresc rezistenţa oaselor”, explică Mencinicopsch.

Fiindcă “musteşte” de vitamina C, tratează natural răcelile şi gripa. Pentru a beneficia de proprietăţile terapeutice ale acesteia, medicii recomandă una pe zi. Crudă sau sotată îşi păstrează cel mai bine proprietăţile.

Morcovii sunt o sursă excelentă de antioxidanţi, aceştia fiind asociaţi cu un risc scăzut de cancer de vezică urinară, cancer de prostată, cervical, colorectal şi esofagian. “Stimulează sistemul imunitar şi menţin ochii sănătoşi”, conchide specialistul.

DE SEZON

Legumele verzi fixează calciul în oase

Spanacul protejează împotriva bolilor oftalmologice, ţine creierul în priză şi este “scut” împotriva cancerului de colon, prostată şi mamar. În plus, reglează tensiunea arterială, inflamaţia şi menţine inima sănătoasă. Conţine cantităţi mari de nutrienţi: vitamina K, calciu, vitamina A şi C, B12, magneziu şi fier. Vitamina K ajută la fixarea calciului în oase şi previne osteoporoza sau alte boli osoase.

Luteina, o altă substanţă care se găseşte în spanac, drenează colestrolul de pe vasele de sânge şi previne atacul cerebrovascular. Poate fi consumat în tocăniţe sau crud, în salate.

Un bol de broccoli asigură 200% din doza zilnică recomandată de vitamina C, aproape la fel de multă vitamina K şi jumătate din doza zilnică recomandată de vitamina A.

În plus, conţine de două ori mai multe proteine decât carnea. Broccoli distruge bacteriile care provoacă ulcer şi gastrite, iar fito nutrienţii neutralizează factorii cancerigeni. Studiile au arătat că previne cancerul esofagian şi cancerul gastric şi că reduce cu 20% riscul cardiac.

Fiert sau sotat îşi menţine cel mai bine proprietăţile.

Sursa: Evenimentul Zilei

Anotimpul renaşterii naturii, dar şi al tranziţiei bioritmului. Organismul îşi accelerează procesele de detoxifiere pentru a face faţă unui nou ciclu biologic. Ficatul este organul asociat acestui anotimp. Acum este momentul să diminuăm consumul de carne şi să creştem consumul de verdeţuri de sezon: leurda, urzicile, untişorul, ceapa verde, sparanghelul, pătrunjelul, morcovul, mazărea nouă, prazul, guliile,
ridichile, broccoli, salatele.

Dintre alimentele bogate în proteină animală: peştele (păstrăv, ton), mielul, iepurele
de casă sunt recomandate în această perioadă. Spre mijlocul şi sfârşitul primăverii
vom consuma spre exemplu: morcovul nou, fasolea fideluţă, plantele aromate,
ceapa, feniculul, ardeii. Apar fructele: cireşe, căpşune, coacăze. Carnea potrivită
este cea de pasăre de curte, iar cereala acestui anotim este grâul.
Dintre alimentele primăverii, prin efectele lor se remarcă păpădia (frunze), care tonifică
şi detoxifică organismul şi este puternic hepatoprotectoare, sparanghelul, care
poate ameliora simptomele celor meteosensibili, leurda, urzica, usturoiul şi ceapa
verde. Creierul trebuie susţinut în această period (aprilie) în mod special.
Aliaţi în prevenirea asteniei de primăvară, pe lângă cele arătate, sunt şi coacăzele, care
tonifică creierul, morcovul cu efecte de diminuare a oboselii fizice şi cerebrale şi
stimulare generală a organismului. Uleiul extravirgin de măsline authentic este indicat
cu precădere primăvara pentru a menţine şi tonifia neuronii, ca şi migdalele
dulci nesărate, neprăjite, neglazurate necesare sănătăţii creierului. Căpşunele sunt
puternic detoxifiante; ca şi salvia, urzica are efect depurativ şi hemodinamic , iar
cimbrişorul susţine sănătatea sistemului respirator. Cireşele sunt extrem de utile în
detoxifierea organismului, în special de toxinele rezultate din consumul cărnii şi
organelor (purinelor), sunt anti-inflamatorii şi protejează împotriva unor forme de
cancer.
Primăvara este un anotimp solicitant, de tranziţie între bioritmul de iarnă şi
cel de vară. De aceea, în această perioadă se pot reactiva boli ca ulcerul gastro-
duodenal, tulburări nervoase, stări de oboseală fizică şi mental (astenia de
primăvară).

Sursa: PharmaFood

Goji este un fruct minune, spune profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti. “Acest fruct este folosit din timpuri foarte vechi. Se consideră că este fructul tinereţii. Ba chiar există o legendă care spune că are capacitatea de a transforma părul cărunt în păr castaniu”, spune profesorul.

Stres
Dintre toate proprietăţile acestui fruct cea mai importantă este cea de antioxidant, dar este şi un puternic depurativ. Pentru că are în compoziţie vitamine, minerale şi fibre, goji combate stresul.
Alte motive pentru care profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi vă recomandă să consumaţi goji: creşte nivelul de energie din organism, protejează pielea împotriva radiaţiilor solare puternice, menţine sistemul nervos sănătos, scade nivelul colesterolului, întăreşte oasele şi ligamentele, normalizează nivelul glicemiei.
Goji este o sursă de zeaxantină, care alături de luteină, protejează sănătatea ochilor. Conţine chiar şi betacaroten, cunoscut ca nutrient benefic retinei.

Uscate sau proaspete
Goji pot fi consumate sub formă de fructe uscate sau fructe proaspete. Puteţi prepara un ceai cu o aromă caracteristică. Specialistul nostru precizează că este mai bine să se consume ca atare, pentru că prin fierbere se pierd fibrele şi multe dintre proprietăţile valoroase ale acestor fructe. Profesorul Mencinicopschi consumă zilnic cam o mână de goji, între mesele principale. De asemenea, goji se poate prepara sub formă de suc sau se poate amesteca cu iaurturi, cereale, se poate adăuga în salate, supe sau prăjituri. Nu are contraindicaţii.

RĂSPÂNDIRE. Goji este cultivat în văile fertile din Himalaya, Tibet, Mongolia şi în China, în sere speciale. Există mai multe varietăţi de goji, dar cel original se găseşte în zonele Tibetului, unde solul alcalin este fertil, în ciuda temperaturilor extreme. Fructele tinereţii tibetane, consumate de sute de ani, este abia acum descoperit în marile metropole. În România, goji se poate procura de la farmaciile naturiste şi plafar.

Sursa: Jurnalul National